America pe urmele atentatorilor de la Boston

Răbdare, perseverenţă şi o imensă capacitate de cooperare în depistarea făptaşilor atentatului comis la Boston, la maratonul de la mijlocul lunii aprilie, le cer americanilor, autorităţile poliţiei federale. Compasiunea cu victimele actului terorist, solidaritatea cu membrii familiilor acestora, este covîrşitoare. A sporit însă şi angoasa, din nou instalată în spiritele americanilor, care se crezuseră la adăpost de acest pericol latent.

Impresionantă este însă şi ferma lor hotărîre de a nu ceda ameninţării teroriste, din orice direcţie ar putea ea veni. Deocamdată investigaţiile iau în calcul trei posibile piste care ar putea duce la descoperirea făptaşilor. În cazul confirmării ipotezei că actul terorist nu a fost săvîrşit de un singur individ, din indiferent ce motive, două ar mai fi direcţiile în care pot evolua anchetatorii: cercurile islamiste sau cele extremiste de dreapta. Data la care a fost comis atentatul - 15 aprilie - este ziua în care americanii îşi depun declaraţiile de impozit. Adversarii fanatizaţi ai politicii fiscale a Washingtonului se grupează în cercurile extremei drepte şi, prin urmare, intră şi ei sub incidenţa suspiciunilor. Caracterul artizanal al bombelor care au explodat, a căror fabricare face parte din reţetarul islamiştilor dar şi din cel al extremiştilor de dreapta, ca şi înscenarea mai puţin spectaculoasă decît atentatele teroriste precedente, cele din septembrie 2001, apoi cel de la Londra şi Madrid, care poartă semnătura Al Qaidei, îi determină pe investigatori să emită cu o doză de precauţie ipoteza unei noi acţiuni a funestei organizaţii terorist-islamiste.

Faptul că se pot pricinui masive pierderi de vieţi omeneşti, mutilări, o baie de sînge şi un val de spaimă cu mijloace atît de primitive, precum cele de care s-au slujit atentatorii de la Boston, este oricum unul din apanajele cele mai redutabile ale logicii diabolice a terorismului.

Maratonul din metropola americană, cel mai mare din lume, fiind intens filmat şi urmărit, a furnizat deja o vizibilitate ideală actului ucigaş, sporind impactul emoţional al acestuia. Dar tocmai fiindcă maratonul a fost urmărit de atîtea perechi de ochi, pistele care duc spre identificarea făptaşilor vor prinde cu certitudine, contur. Peste 2000 de indicii au fost deja culese de cei peste 1000 de anchetatori şi investigatori angrenaţi în aflarea vinovaţilor.

Cea mai rapidă a fost descoperirea secretului de fabricaţie al bombei: o oală metalică de fiert sub presiune,aşezată la marginea carosabilului, umplută cu praf de puşcă, cuie şi bile de metal. Explozia recipientului, învelit într-o pungă neagră de plastic şi depus la marginea carosabilului, a fost provocată de la distanţă. După atentat s-au înmulţit întrebările referitoare la măsurile de securitate menite să flancheze maratonul. Ele au fost luate, au ţinut să precizeze autorităţile de resort, dar un control perfect este practic imposibil.

Unul din experţii germani în combaterea terorismului şi a islamismului, Michael Lüders, a dat dreptate autorităţilor americane. Este imposibil ca metropole de talia Bostonului, Londrei sau Berlinului, să fie complet securizate în faţa primejdiei teroriste. Iar autorităţile americane, a mai declarat Lüders în cadrul unei emisiuni la postul public TV Phoenix, sunt nevoite să facă faţă unor dificultăţi asemănătoare cu cele ale celebrei cvadraturi a cercului: pe de-o parte trebuie să ia toate măsurile necesare spre a preîntîmpina actele teroriste, pe de alta, nu au voie ca prin aceasta să stîrnească anxietatea, nesiguranţa sau panica în rîndul populaţiei.

Iar faptul că următorul maraton, cel de la Londra, se va desfăşura conform programării iniţiale este expresia cea mai convingătoare a refuzului lumii civilizate de a se lăsa terorizată de demenţa şi fanatismul unor minţi tulburi şi dezaxate.