Analiză: Cum peticește statul găurile din buget

Românii au plecat să muncească în Occident și continuă să plece și din cauza fiscalității împovărătoare, printre ei numărându-se chiar și cei care aveau salarii brute comparabile cu cele din afară. Deși premierul Marcel Ciolacu declara anul trecut că guvernul nu va crește taxele și impozitele și nici nu va introduce noi taxe, de la întâi ianuarie companiile și IMM-urile plătesc, pe lângă impozitul pe profit, și impozit pe cifra de afaceri, iar TVA a crescut substanțial la mai multe produse și servicii.

De exemplu, cota TVA de 5% pentru produsele ecologice sau tradiționale a crescut la 9%, ca și pentru celelalte produse agroalimentare, astfel că producătorii vor fi nevoiți să crească prețurile iar cumpărătorii să se uite de două ori în portofel pentru a se decide dacă vor să mănânce mai sănătos. Tot în anul în curs, guvernul a introdus în pachetul de măsuri fiscale și așa-numita „taxă de lux“ de 0,3% pentru proprietățile cu o valoare mai mare de 500.000 de euro și pentru mașinile care costă cel puțin 75.000 de euro.

Chiar dacă suntem în an multiplu electoral, guvernul nu mai are pe unde scoate cămașa, astfel că peticește găurile din buget prin creșterea fiscalității și prin împrumuturi cu dobânzile cele mai mari din rândul statelor Uniunii Europene. Gradul de colectare a veniturilor la buget de 27% din PIB ne situează pe penultimul loc în UE, după Irlanda ( 22,1%), în timp ce state precum Danemarca, Franța și Belgia colectează anual venituri în jurul a 45% din PIB.

Cea mai mare parte din veniturile la buget provin din impozitarea muncii, cea mai mare din Europa (12%), și a consumului, adică TVA, accize și tarife la importuri (10%).

Munca la negru și statul dator la stat

Din cauza economiei subterane, bugetul de stat a pierdut  în 2022 aproape 100 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă  29% din PIB, cu 10% mai mult decât media europeană. Dacă doar jumătate din economia subterană ar fi scoasă la suprafață, s-ar putea construi zeci de spitale, sute de școli, sute de kilometri de autostradă, s-ar putea moderniza infrastructura feroviară, ultima la nivelul Uniunii Europene.

Gradul precar de colectare a veniturilor la buget se datorează în primul rând evaziunii fiscale. O intervenție de anul trecut a premierului Marcel Ciolacu a devenit virală: „Vreau să vă anunţ cu tristeţe că avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, peste 10% din PIB, respectiv 160 de miliarde de lei. Asta este realitatea“.

Tristețea lui Ciolacu nu rezolvă situația. Specialiștii estimează că în jur de un milion de români muncesc la negru, fără a avea contract de muncă și în consecință fără a plăti impozite. Preferă să nu aibă asigurare de sănătate și vechime în muncă pentru a avea un venit mai mare, de fapt, în cea mai mare parte, salariul minim pe economie.

Mulți dintre muncitorii fără forme legale lucrează în construcții. Aici, marile companii obțin o lucrare de zeci de milioane de euro în urma unei licitații, corecte sau cu destinație, și subcontractează lucrarea unor firme cu zece-douăzeci de muncitori, unii dintre ei necalificați. Toți muncesc la negru, sunt un fel de zilieri, stau o lună-două și pleacă. Dacă se întâmplă ca inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) să controleze o astfel de firmă, angajatorul plătește o amendă modică și își vede mai departe de treabă.

Guvernul acuză mediul privat de evaziune fiscală, dar uită de datoriile statului față de stat. De pildă, doar patru dintre cele mai mari companii de stat, Tarom, Compania Națională a Huilei, Complexul Energetic  Hunedoara și CFR marfă acumulează datorii istorice la buget de peste 2 miliarde de euro.

ANAF trebuie să treacă printr-o reformă radicală pentru a putea aduce mai multe venituri la buget. Digitalizarea, despre care se tot vorbește de vreo cinci ani, încă bate pasul pe loc. Pe de altă parte, e nevoie de a scoate Fiscul de sub interesele politice, pentru a înlătura în felul acesta cumetriile dintre inspectorii financiari și dirijorii politici, clientelismul pe bază de rudenie și nu în ultimul rând domnia șpăgii.