Analiză: Totuși, Putin a decis să înghețe Transnistria

Datorită intervenției prompte a României, Chișinăul are și curent, și gaz, doar că la prețuri mult mai mari decât până pe 1 ianuarie 2025. România acoperă acum peste 49% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova. Restul este „producție internă” – energie regenerabilă (14%) și de la cele câteva centrale termoelectrice de pe malul drept al Nistrului (Chișinău și Bălți). Sistemul electro-energetic funcționează însă la limită. Riscul apariției unui deficit în rețea în cazul unor zile mai geroase este imens. Autoritățile de la Chișinău se așteaptă la o creștere a consumului cu 10% în zilele următoare și îndeamnă oamenii să economisească în special în orele cu consum maxim - 7:00-11:00 și 18:00-23:00. În afară de importurile de energie din România, autoritățile moldovene pot activa și alte „mecanisme de aprovizionare de urgență” (piața europeană), dar care sunt mai scumpe chiar și decât prețul la care vinde azi România.

Prețul independenței de Rusia

Este prima dată în istoria Republicii Moldova când Chișinăul nu mai depinde energetic în nici un fel de Rusia. Cumpără gaze de pe piața europeană și acoperă deficitul de curent importând energie din România. Importurile de energie electrică din România, pentru acoperirea consumului în orele de vârf (de pe bursa OPCOM), costă de 2-3 ori mai mult față de curentul livrat până pe 31 decembrie 2024 de centrala de la Cuciurgan (subordonată regimului separatist) – curent ieftin, produs din gaz livrat gratis de Rusia în Transnistria.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău a majorat vineri, 3 ianuarie, tarifele la energia electrică cu 75% (după ce anterior le-a mai majorat odată cu peste 30%). Tot de vineri au crescut cu 40% tarifele la energia termică pentru consumatori. Guvernul a anunțat că va majora compensațiile pentru familiile cu venituri mici. Totuși, experții se așteaptă la un val de scumpiri în lanț (inclusiv la produsele de bază), dar evită să facă prognoze privind inflația, deoarece încă nu este clar ce mecanisme de amortizare a efectelor majorării tarifelor va aplica Guvernul atât în raport cu populația, cât și în raport cu agenții economici. În Republica Moldova, unele produse de primă necesitate deja sunt mai scumpe decât în UE. Și asta în condițiile în care veniturile moldovenilor nu ajung nici la 50% din veniturile cetățenilor Uniunii Europene. Conform statisticilor oficiale, fiecare al treilea copil din Moldova trăiește în sărăcie, iar fiecare al patrulea angajat câștigă lunar mai puțin de 7 mii de lei moldovenești (aproximativ 350 de euro). Autoritățile moldovene au cerut ajutor din partea partenerilor externi în depășirea crizei energetice generate de Rusia.

„Kremlinul folosește din nou șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația, de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a ne submina parcursul european. În astfel de momente, e important să rămânem uniți, solidari și să avem încredere în Moldova și în oamenii ei. Și să folosim rațional energia”, a declarat președinta Maia Sandu.

Reuniți la Bruxelles, la sfârșitul lunii decembrie 2024, miniștrii de externe ai statelor membre ale UE au anunțat că Uniunea Europeană „este gata” să continue sprijinul pentru sectorul energetic al Moldovei, dar au cerut autorităților de la Chișinău să urgenteze construcția liniilor electrice de interconectare directă cu România. Solicitarea apare într-o declarație a miniștrilor europeni de externe în care se menționează: „Moldova trebuie să accelereze în continuare proiectele de infrastructură privind interconectarea electrică, pentru a reduce vulnerabilitățile structurale”.

Republica Moldova are, la ora actuală, doar patru linii de putere mică (de 110 kilovolți) care o leagă direct de România. Electricitatea pe care Moldova o importă acum de pe piața europeană este livrată prin linii electrice care trec prin Ucraina, unde infrastructura energetică este bombardată de armata rusă, dar și prin nodul energetic din regiunea transnistreană (de la centrala Cuciurgan). În 2022, din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, această situație a lăsat Moldova în beznă totală în câteva rânduri. Prima linie de tensiune înaltă de 400 kV, care va conecta direct sistemele energetice ale României și Republicii Moldova (Isaccea - Vulcănești  -Chișinău) va fi dată în exploatare la sfârșitul anului 2025.

Regimul separatist refuză ajutorul Chișinăului

În regiunea transnistreană e și mai grav. Oamenii nu mai au căldură în case, gazul din conducte, utilizat doar la prepararea bucatelor, se va epuiza în cel mult două săptămâni, uzinele (cu excepția fabricilor de pâine) s-au închis, iar centrala de la Cuciurgan arde ultimele stocuri de cărbune (procurat din Ucraina în 2014) pentru a produce curent strict pentru necesitățile consumatorilor de pe malul stâng al Nistrului. Acestea se vor epuiza în mai puțin de 50 de zile.

Liderii separatiști pro-ruși de la Tiraspol au refuzat ajutorul umanitar (medicamente, alimente, generatoare și combustibil) propus de Chișinău. În aceste condiții, populația din stânga Nistrului a „luat cu asalt” stațiile PECO situate pe malul drept, în imediata apropiere de bariera ce delimitează Transnistria de restul Republicii Moldova. Oamenii cumpără gaz în butelii, benzină și motorină, deoarece autoritățile separatiste au limitat comercializarea acestor produse la stațiile din Transnistria, invocând situația de urgență. Chișinăul se așteaptă la un val de refugiați interni (din Transnistria spre Chișinău) în aproximativ două săptămâni, când se va epuiza gazul rămas în conducte. Adevărata dramă în Transnistria va începe însă când centrala de la Cuciurgan va epuiza și cărbunele pe care îl arde acum ca să producă energie electrică.

Tiraspolul nu vrea să cumpere gaz din UE la preț de piață

Chișinăul i-a propus companiei „Tiraspoltransgaz” (responsabilă de asigurarea Transnistriei cu gaze) asistență și „suport tehnic” în organizarea achiziției de gaze pe orice platformă europeană, în condiții de piață, pentru a asigura locuitorii din stânga Nistrului cu resurse energetice. Gazele naturale pot fi livrate în stânga Nistrului prin rute alternative (ocolind Ucraina, care a sistat tranzitul din 1 ianuarie 2025). Pe 31 decembrie 2024, în regim de testare, Chișinăul a realizat cu succes achiziția de gaze pentru SA „Moldova-Gaz” pe platforma Balkan Gas Hub, Bulgaria. Cantitatea cumpărată a fost de 240 MWh, care a fost transportată prin coridorul de conducte transbalcanice prin Bulgaria, Romania si Ucraina, până la punctul de interconectare „Căușeni” de la frontiera Republicii Moldova. Tiraspolul a refuzat însă și această ofertă a Chișinăului.

În schimb, alimentează populația din stânga Nistrului cu propagandă anti-Chișinău, copiată din discursurile oficialilor de la Kremlin. Rusia, separatiștii de la Tiraspol și politicienii moldoveni pro-ruși acuză guvernarea pro-europeană de la Chișinău și Kievul de faptul că au declanșat criza energetică în Transnistria pentru a o readuce în câmpul constituțional al Republicii Moldova. Campania mediatică a acestora de discreditare a instituțiilor statului este „acompaniată” de falșii pro-europeni de la Chișinău, care, în loc să denunțe șantajul energetic rusesc împotriva Moldovei, încearcă să acrediteze ideea că actuala guvernare ar fi „incompetentă” și că trebuie înlocuită cu „profesioniști” din partidele lor.

Moldovenii, tot mai imuni la falsuri rusești

La sfârșitul lunii decembrie, în ajunul izbucnirii crizei energetice în Transnistria, printr-o campanie coordonată, Moscova și agenții Kremlinului din Republica Moldova au încercat să mediatizeze masiv un fals despre o presupusă intenție a Maiei Sandu de a prelua controlul asupra Transnistriei pe cale militară. Falsul a fost demontat rapid și anihilat de jurnaliști și ONG-uri.

Au urmat alte două falsuri lansate tot de la Kremlin: primul despre faptul că Occidentul ar „militariza” Republica Moldova pentru a o transforma într-un „cap de pod” al NATO, iar al doilea despre presupusa discriminare a vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova – două falsuri care au precedat, în cazul Ucrainei, invazia rusă din februarie 2022. În Republica Moldova ambele au fost înăbușite de sărbătorile de iarnă și de vigilența jurnaliștilor.