Atacul hibrid asupra României a fost o surpriză?

În aceste zile, pe lângă o tăcere asurzitoare care vine dinspre Guvern și președinție în legătură cu greșelile uriașe care au dus la stoparea procesului electoral, mai mulți actori politici, dar și cei din domeniul apărării și siguranței naționale încearcă să scape de responsabilitate, spunând că unii au știut, iar alții n-au acționat. Problema e că toți cei implicați au fost luați prin surprindere.

În după-amiaza zilei de 12 martie, din senin, Klaus Iohannis vine la tribuna Palatului Cotroceni și anunță că „am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO”.

Declarația sa a provocat șoc, neîncredere și uimire, fiind percepută ca bizară, mai ales că Mark Rutte, pe atunci încă prim-ministrul Olandei, primise susținerea pentru această poziție din partea Franței, Germaniei, Marii Britanii și SUA.

„Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte…, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a mai declarat Klaus Iohannis.

În opt luni, președintele care declara că înțelege profund provocările cu care se confruntă NATO a ratat obținerea oricărei poziții în structurile de conducere euro-atlantice, a compromis procesul electoral din România în urma unui atac hibrid declanșat de o entitate străină, iar țara noastră a devenit o vulnerabilitate NATO pe flancul estic al alianței în contextul grav al războiului din Ucraina.

România este o țară stabilă, o țară solidă și sigură! Direcția europeană rămâne singura noastră cale reală de dezvoltare, iar toate forțele politice democratice au obligația de a lucra împreună pentru a păstra nealterat acest parcurs.

Klaus Iohannis, 12 decembrie 2024, la patru zile după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din cauza interferențelor străine

Întrebarea pe care și-o pune o mare parte din opinia publică e dacă instituțiile statului au știut de atacul hibrid, au făcut tot ce era omenește posibil pentru a-l opri, dar au fost învinse sau au fost luate prin surprindere. 

După o serie de interviuri cu oameni politici, experți în probleme de securitate și foști angajați ai serviciilor de informații, putem spune că ne aflăm în a doua situație - instituțiile politice și cele de siguranță națională au fost luate prin surprindere de atacul hibrid și creșterea fulgerătoare a susținerii pentru candidatul Călin Georgescu.

Cei intervievați nu au vrut să-și dezvăluie identitatea din cauza situației complicate, vorbind sub protecția anonimatului.

„Noi nici în ziua de azi nu știm în România care e cea mai gravă amenințare la adresa securității naționale. Din acest motiv niște lucruri vor fi tot timpul aproximative și ni se vor întâmpla situații de acest gen”, a declarat pentru Spotmedia.ro o persoană care cunoaște îndeaproape dinamica relațiilor dintre mediul politic și cel al agențiilor de siguranță națională.

De exemplu, România are o strategie de apărare, dar nu are o agendă. Adică după ce se stabilește și se publică strategia, fiecare instituție „o ia, o bagă în sertar și continuă să facă același lucru ca și până atunci”.

Acest lucru se întâmplă pentru că nu există o decizie a sistemului politic de a ierarhiza pericolele la adresa României în funcție de analize aplicate, dar și de a transmite instituțiilor o astfel de agendă pe care trebuie s-o urmeze pe parcursul anului pentru a descuraja amenințările și a proteja țara.

Se știu pericolele, dar nu se acționează

De exemplu, aliniatul 8 din „Strategia Națională de Apărare” se referă la posibile modificări în ce privește atacurile hibride: „Evoluțiile din domeniul tehnologic determină diversificarea şi creșterea complexității riscurilor şi amenințărilor de securitate, precum atacurile cibernetice, activitățile specifice domeniului informațional (acțiuni ostile/de influență derulate în spațiul public, dezinformare, răspândirea de știri false/fabricate etc.) şi posibile efecte nocive şi destabilizatoare ale importului unor tehnologii cu uz civil în cadrul acțiunilor asimetrice şi hibride, generând noi provocări de securitate”, se arată în documentul oficial.

Puteţi citi articolul integral AICI.