Bulgaria: 20 de ani de la debarcarea lui Todor Jivkov

Marea cotitură punea capăt şi în Bulgaria unei epoci de tristă amintire. Decenii la rând, regimul condus de Todor Jivkov fusese cel mai loial aliat al Moscovei. Jivkov încercase chiar să determine includerea Bulgariei în Uniunea Sovietică.

La 10 noiembrie 1989, Jivkov a pierdut definitiv partida. În mod surprinzător, premierul Gheorghi Atanassov a anunţat în această zi, în cursul unei şedinţe a CC al PC bulgar, că:

"Biroul politic, cu participarea secretarilor şi membrilor săi supleanţi, a analizat problema şi a decis în unanimitate să aprobe cererea tovarăşului Todor Jivkov de a fi eliberat din funcţia de secretar general al Partidului şi de membru al Biroului Politic."

În vârstă de 78 de ani, Jivkov se aflase la cârma Bulgariei timp de 34 de ani. Debarcarea s-a datorat în special Moscovei, unde căzuse în dizgraţie. Liderul sovietic Gorbaciov plasase toate ţările comuniste de sub tutela Kremlinului sub presiune, cerându-le să introducă Glasnost şi Perestroika.

Mai mult decât atât, Gorbaciov le închisese aliaţilor URSS robinetul, sistând livrările de ţiţei ieftin şi ajutoarele financiare. Oprindu-se exportul de petrol sovietic subvenţionat şi de arme ruseşti, pe care Bulgaria le revindea pe ascuns la preţul pieţei, regimul comunist de la Sofia n-a mai putut împiedica degringolada economică.

În siajul catastrofei economice, populaţia a devenit tot mai nemulţumită iar disidenţa anticomunistă din ce în ce mai temerară.

La 10 noiembrie 89, Jivkov nu-şi mai făcea iluzii despre destinul socialismului în estul Europei. Ştia că e condamnat laolaltă cu regimul său şi se întreba oare cine e de vină pentru prăbuşirea sistemului.

Tovarăşii săi n-au ezitat să-l edifice şi să-l arate cu degetul pe el însuşi. Peste doar câteva zile aveau să-l declare inamic public şi să-l excludă din partidul comunist.

Potrivit lui Jeliu Jelev, ex-disident anticomunist şi preşedinte al Bulgariei între 1991 şi 1997, debarcarea lui Jivkov s-a datorat în egală măsură unui puci din interiorul partidului dar şi activităţii opoziţiei.

Gorbacioviştii din partid au preluat puterea de la Jivkov, sperând ca, în absenţa dictatorului, lucrurile să se liniştească iar sistemul să poată fi salvat.

Dar mişcările din opoziţie şi-au strâns rândurile şi au impus rapid abandonarea socialismului etatizat şi introducerea democraţiei şi economiei de piaţă.

Autor: Alexander Andreev/Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu