Corupția din Republica Moldova: Atâta timp cât banii curg

Articolul semnat de Cristina Cöllen aminteşte că Republica Moldova este candidat la aderarea la UE de mai bine de un an. Dar pentru a îndeplini criteriile de aderare guvernul proeuropean mai trebuie să îmbunătăţească multe. Una din problemele de durată este corupţia adânc înrădăcinată în clasa politică şi societate. Pentru a înfrunta această problemă Republica Moldova are nevoie de mai multe reforme în justiţie şi de o prioritizare a anchetelor în prezumtive cazuri de corupţie.

Şefa Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova, Veronica Dragalin, a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că "trebuie să fim în sfârşit capabili să încheiem unele din cazurile cunoscute. Aceasta înseamnă că acele persoane trebuie să ajungă la închisoare, banii ilegali să fie confiscaţi şi readuşi în interesul ţării noastre". Prin asta Republica Moldova nu doar că s-ar apropia de îndeplinirea criteriilor de aderare la UE, ci s-ar îndepărta în continuare de Rusia.

Un caz notoriu este Partidul Şor, fondat de omul de afaceri Ilan Şor, care a fost condamnat în aprilie la 15 ani închisoare în dosarul unei fraude bancare în valoare estimativă de un miliard de dolari. Astfel, instanţa de apel a dublat pedeapsa pronunţată încă în 2017. Pentru a scăpa de justiţia din Republica Moldova, omul de afaceri a fugit acum patru ani în Israel, unde trăieşte de atunci. De acolo îşi conduce partidul care îi poartă numele. Dragalin speră că Israelul va da curs curând cererii Republicii Moldova de extrădare a sa.

Cazul Şor datează din anul 2014, când omul de afaceri era încă activ politic. Oficiul anticorupţie mai anchetează acest partid şi pe mai mulţi deputaţi ai săi. În centrul investigaţiilor se află finanţarea ilegală, preponderent din Rusia. "În cazul lui Ilan Şor şi a vicepreşedintei partidului, Marina Tauber, am găsit între altele dovezi că mai multe persoane au fost angajate de Ilan Şor pentru a face deplasări de 24 de ore la Moscova şi a aduce de acolo bani lichizi, cu care acest partid a fost finanţat", a explicat Dragalin.

În iunie Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat Partidul Şor neconstituţional şi a decis dizolvarea lui. Deputaţii partidului au putut să rămână în Parlament, dar nu mai aparţin niciunui grup parlamentar. Cei cinci deputaţi ai Partidului Şor din totalul de 101, cât numără legislativul de la Chişinău, sunt departe de o majoritate, dar prin legăturile pe care le au în Rusia ei şi fostul  lor partid constituie un pericol. Ei se află în spatele multor încercări de destabilizare, mai ales de la debutul invaziei ruse în Ucraina.

Începând din vara anului 2022, Şor a organizat proteste haotice, în care s-a cerut demisia preşedintei Maia Sandu. Partidul ar fi oferit oamenilor bani pentru a merge la demonstraţii. Acesta este unul din motivele pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis sancţiuni împotriva lui Ilan Şor şi a Marinei Tauber, care se află din toamna anului 2022 în arest la domiciliu, fiind bănuită de corupţie. Decizia de arest trebuie însă prelungită de la o lună la alta, şi poate fi valabilă maximum 12 luni.

Dar fostul partid Şor nu este singurul grup politic din Republica Moldova, împotriva căruia se derulează ancheze pentru corupţie şi fraudă. Şi fostul preşedinte Igor Dodon şi partidul său se află în atenţia Procuraturii Anticorupţie. Mai ales partidele şi politicienii apropiaţi de Rusia sunt bănuiţi în Republica Moldova că beneficiază de finanţări ilegale, mai scrie cotidianul german.