1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cu ce misiune a venit noul ambasador rus la București?

25 iunie 2024

Noul ambasador al Rusiei la București a fost expulzat anul trecut din Estonia, unde avea aceeaşi funcție. A fost trimis în România, pentru a demonstra că Moscova face regula în regiune. Un comentariu de Sabina Fati.

https://p.dw.com/p/4hSTk
Vladimir Lipaev, ambasador rus în Estonia, Tallinn, 9.05.2022
Fotografie de arhivă: Vladimir Lipaev (centru, stânga), la Tallinn, pe 9 mai 2022Imagine: Mihkel Maripuu/Scanpix/IMAGO

Vladimir Gheorghievici Lipaev, 65 de ani, a fost numit de Vladmir Putin în aprilie ca ambasador al Rusiei la București, dar abia acum a fost programat să-și prezinte scrisorile de acreditare președintelui Klaus Iohannis. Lipaev s-a format ca diplomat în anii 1970 la vestitul Institut pentru Relații Internaționale din Moscova, care funcționează pe lângă Ministerul de Externe. Este un produs tipic al sistemului sovietic și a fost mai bine de 15 ani numărul doi al Departamentului de Resurse Umane al Ministerului de Externe, o funcție extrem de importantă, acordată în genere persoanelor care și-au dovedit loialitatea față de sistem. A mai avut misiuni în afară, la Oslo și la Frankfurt. 

A fost nevoit să plece din Estonia în primăvara anului 2023, când guvernul de la Tallinn a pus în practică reducerea la minimum a relațiilor sale cu Moscova „în lumina veștilor constante despre atrocitățile comise de forțele ruse, inclusiv în Bucha”. Diplomația estonă a explicat că în aceste condiții „nu se poate vorbi de relații normale, mai ales având în vedere încălcarea gravă a dreptului internațional de către Rusia”. Letonia și Lituania au urmat același model. 

România a expulzat la rândul ei 40 de membri ai Ambasadei Ruse din București pentru a aduce numărul angajaților la un nivel apropiat de cel pe care îl are Ambasada României la Moscova. Fostul ambasador, Valeri Kuzmin a fost lăsat, însă, în pace să-și manifeste aroganța, să-și cultive grupul de amici, să se vadă cu primari, cu studenți și chiar cu profesori de la diverse facultăți în care există facțiuni pro-ruse. Universitatea din Craiova nu e singurul loc în care există grupuri militante filo-ruse. La Academia de Studii Economice din București a funcționat și după invazia rusă din Ucraina Centrul Cultural Rus. Înainte de începerea războiului, Universitatea din Craiova şi Academia Diplomatică a Ministerului Rus de Externe au încercat să semneze un acord

Anunțul a fost făcut chiar de către purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Moscova, dar Universitatea a negat inițiativa, precizând că sunt doar parteneriate între diverse organizații neguvernamentale. De pildă, arbitrul internațional Marius Onofrei a înființat la Craiova organizația Amicii Rusiei și o parte din elita orașului agreează această tendință, mai ales că aici au conferențiat și au fost aplaudați diplomați și profesori ruși invitați de la Moscova. Fostul ambasador, Kuzmin a obținut invitații să le vorbească studenților în multe locuri: la Cluj, la București, la Târgoviște. Cu toate că era din vechea gardă a diplomației sovietice și că prefera un limbaj dur, care să sublinieze locul destinat de Moscova României, totuși a găsit uși deschise la universități, s-a văzut la Cluj cu Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a reușit să adune câțiva parlamentari care să-i propună o așa-numită "poziție de neutralitate" a României în războiul declanșat de Rusia în urma invadării Ucrainei, a avut de partea lui declarații pro-ruse de la doi foști miniștri de Externe, Adrian Severin și Andrei Marga, a avut permanent o presă care a jucat pro-Putin, a încercat de mai multe ori să dividă opinia publică din România pronunțându-se asupra unor subiecte sensibile, cum a fost cazul Cumințeniei pământului, sculptura lui Brâncuși pentru care statul român a deschis o subscripție publică, dar apoi s-a răzgândit sau despre unirea cu Republica Moldova, unde insista că totul trebuie făcut cu referendum „ținând cont că o astfel de situație s-a întâmplat în Crimeea”.

Kuzmin a fost un ambasador de succes, care a demonstrat la Moscova și în Occident că în România există elite politice și intelectuale gata să întindă o mână Rusiei, gata să se îndoiască de ideea atlantistă, gata să devină pragmatici în sensul premierului Viktor Orban. 

Noul trimis al Moscovei la București are deci multe drumuri deschise și a venit cu misiunea nu doar să le continue, ci să le și lărgească. Să schimbe ce poate și să adauge probabil multă neîncredere în Vest.

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.