Opinie: De ce se află România pe lista lui Patrușev?

Bine cunoscut la București, mai ales după vizita sa din 2013 în România, Nikolai Patrușev, consilier și vechi coleg KGB al președintelui rus a explicat într-un interviu preluat de Agenția rusă Tass care sunt condițiile păcii în viziunea Moscovei și care e linia de falie din Uniunea Europeană: „conducerea UE a pierdut de mult dreptul de a vorbi în numele multora dintre membrii săi, precum Ungaria, Slovacia, Austria, România şi alte câteva ţări europene interesate de stabilitatea în Europa şi de adoptarea unei poziţii echilibrate faţă de Rusia”. Enumerarea statelor care oscilează între Moscova și Bruxelles a fost făcută nu doar pentru a demonstra slăbiciunea Occidentului, care pierde teren în fața propriilor extremiști și populiști, ci și pentru a arăta care e viitorul. Croatia, unde Zoran Milanovici un critic al sprijinului pentru Ucraina a mai câștigat un mandat prezidențial, a fost omisă de pe lista lui Patrușev, în schimb, România care are scutul NATO antirachetă și construiește cea mai mare bază militară a Alianței la Marea Neagră este menționată. Patrușev indică în acest fel interesul Moscovei față de București și intenția Kremlinului de a-și continua operațiunile hibride până când la București e reactivată în mod oficial o falangă pro-rusă. 

Se poate încerca din nou instalarea unui simpatizant pro-moscovit la Cotroceni? Există încă ofițeri activi în serviciile de informații gata să susțină o astfel de variantă? La alegerile prezidențiale din România fostul număr 2 al NATO a pierdut lamentabil în fața lui Călin Georgescu, în favoarea căruia agenții de influență ai Kremlinului au folosit ramificațiile rețelei Caraman pentru a crea o criză politică.

Dincolo de jocul electoral și manipularea permanentă există și alte rețele care lucrează din România pentru Rusia: în primul an de la invazia Rusiei în Ucraina, statul român le-a dat firmelor rusești contracte care au depășit un miliard de euro. Au beneficiat mai ales firmele oligarhului Deripaska și compania Lukoil, furnizori strategici ai armatei ruse. Sunt, însă, și întreprinderi mai mici care continuă să primească contracte de stat, direct sau prin intermediari, iar la umbra lor se dezvoltă politici și politicieni care vor să schimbe macazul, nervoși că Bruxelles-ul impune standarde și controale, dar fericiți cumva că Justiția autohtonă nu funcționează în defavoarea lor.

După ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor, rețelele sociale au fost inundate de susținătorii lui care nu s-au mai ferit să vorbească despre simpatiile lor față de Putin. Între timp, Georgescu își lărgește spațiul virtual, dar statul nu face nimic pentru a elucida ce s-a întâmplat pe 24 noiembrie 2024, când a avut loc primul tur: nu există nicio comisie parlamentară care să analizeze intervenția rusă în alegerile autohtone, așa cum au arătat serviciile secrete și nicio anchetă juridică împotriva lui Georgescu. Aruncată în haosul de după anularea prezidențialelor, România redevine dilematică, iar Nikolai Patruşev cel mai important ideolog în cruciada Moscovei împotriva Occidentului, omul care continuă să coordoneze principalele acțiuni ale Kremlinului, inclusiv manipularea discursului extern pentru uz intern și invers, încearcă să amenințe Bucureștiul, în timp ce sugerează că l-a luat deja sub aripa ocrotitoare a Rusiei.