Dexit? AfD vrea Germania afară din UE

Formaţiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) şi-a propus să scoată Germania din Uniunea Europeană şi să renunțe la moneda comună euro dacă va câştiga puterea.

Într-un manifest electoral trimis membrilor săi înaintea unui vot care va avea loc la congresul partidului, programat la începutul lunii ianuarie, formaţiunea anti-imigraţie a repetat promisiunea din campania dinaintea europarlamentarelor, care au avut loc vara trecută, afirmând: "Noi considerăm că este necesar pentru Germania să părăsească Uniunea Europeană şi să înfiinţeze o nouă comunitate europeană".

În locul UE, AfD vrea să înfiinţeze ceea ce numeşte "Europa patriilor", o asociaţie de state care va include o piaţă comună  şi o "comunitate economică şi de interese".

AfD vrea de asemenea să scoată Germania din zona euro, în care circulă moneda unică europeană, la care a aderat în 2002, pe care vrea s-o înlocuiască cu o "uniune de transfer". Partidul admite în manifest că o desprindere radicală ar fi contraproductivă şi propune renegocierea relaţiilor cu toate statele membre şi cu alte state europene.

AfD vrea ca în Germania să se desfăşoare referendumuri pe aceste subiecte, chiar dacă ieşirea din UE nu ar fi uşoară, de vreme ce calitatea Germaniei de membră a UE este ancorată în legea fundamentală a ţării. Şi dacă un viitor guvern german condus de AfD ar vrea să declare ieşirea Germaniei din UE, măsura ar fi efectiv neconstituţională, fiindcă "Dexit" ar avea nevoie de voturile a două treimi din Parlament.

Prea târziu pentru Dexit sau nu?

Planul AfD reprezintă o radicalizare a poziţiei partidului în privinţa UE. În februarie anul acesta, co-preşedintele AfD, Tino Chrupalla, a declarat că este "prea târziu" pentru Germania să iasă din UE. Celălalt co-preşedinte al AfD, Alice Weidel, care este şi candidata formaţiunii la postul de cancelar, a declarat la rândul ei că Dexit nu este decât un "plan B", în cadrul unui interviu oferit anul acesta cotidianului britanic Financial Times.

Principalele institute de studii economice şi asociaţii industriale din Germania au condamnat toate propunerea AfD. Institutul de Studii Economice (IW) de la Köln a conchis, într-un studiu publicat în mai anul acesta, că ieşirea din UE ar costa Germania pe o perioadă de cinci ani 690 de miliarde de euro, fiindcă PIB-ul ţării s-ar diminua cu 5,6%, şi de pe piaţa muncii ar dispărea 2,5 milioane de locuri de muncă. Paguba ar fi comparabilă cu criza de coronavirus şi cu cea energetică la un loc, a avertizat studiul IW.

Asociaţia germană a întreprinderilor mici şi mijlocii (BVMW) a fost şi mai drastică, descriind planul AfD drept "misiune kamikaze pentru economie". Într-o luare de poziţie publicată înaintea europarlamentarelor din iunie, BVMW a enumerat toate beneficiile aduse de moneda comună întreprinderilor mici şi mijlocii. "Uniunea monetară complementează pozitiv piaţa unică a UE. Piaţa unică a UE face considerabil mai simplu pentru companii să vândă produse şi servicii în alte state ale UE. Euro ajută la eliminarea unor riscuri incalculabile pentru companii în comerţ".

Ronald Gläser, un purtător de cuvânt al AfD la Berlin, contrazice aceste îngrijorări. "Da, Germania profită de pe urma UE, dar noi credem că am avea avantaje din asta dacă ajungem la alte înţelegeri", a declarat el pentru DW. "Iar când economiştii susţin că ar fi o catastrofă economică, eu nu pot decât să întreb: sunt ei aceiaşi care au spus că Europa şi Anglia vor fi teribil de afectate? Îmi amintesc toate scenariile de groază din jurul Brexit, dar totul s-a desfăşurat mai mult sau mai puţin cu blândeţe".

Învăţăminte ale Brexit

Studiul IW s-a bazat pe analiza efectelor Brexit asupra unor regiuni britanice care au economii similare cu regiuni echivalente din Germania. "Estimările noastre au fost destul de conservatoare", a precizat directorul executiv al IW, Hubertus Bardt, co-autor al studiului. "Am putea avea cu uşurinţă efecte mult mai puternice, fiindcă suntem mai strâns legaţi de UE decât au fost britanicii. Noi avem moneda euro, ceea ce înseamnă mai multe complicaţii decât cele cu care s-au confruntat britanicii".

Dexit ar însemna că "vom fi cu 5,5 la sută mai săraci peste cinci ani", a declarat Bardt pentru DW. "Asta ar înseamna o severă criză economică. Va fi desigur foarte dăunător companiilor care depind de pieţe şi furnizori din alte ţări ale UE", a adăugat el.

Dar Ronald Gläser crede că o versiune alternativă ar putea menţine comerţul liber. "De ce să nu mai vrea toate companiile şi consumatorii din Italia, Franţa, Suedia sau oricare altă ţară a UE produse germane, doar fiindcă nu mai facem parte din UE? Elveţia nu este membră a UE, dar exportă în toate aceste ţări".

Dar Bardt nu crede în planul AfD de înlocuire a UE cu o comunitate economică diferită. "Cred că este o noţiune nerealistă, lipsită de noimă, sau o perdea de fum. Distrugerea UE nu va avea drept rezultat un model nou, mai bun, de integrare, în locul său", a avertizat el.

De ce este AfD împotriva UE?

Dexit nu este popular nici în rândul germanilor. Un studiu publicat anul acesta de Fundaţia Konrad Adenauer (KAS), afiliată partidului creştin-democrat CDU, arată că la un referendum 87 la sută din germani ar vota în favoarea rămânerii în UE.

Aşa stând lucrurile, ce determină oare AfD să includă măsuri atât de nepopulare şi drastice în manifestul său electoral? Gläser a insistat că ieşirea din UE ar fi benefică pentru germani, indiferent dacă le place sau nu. "Noi nu facem politică bazată pe sondaje. Vrem să implementăm ce este necesar şi important", a subliniat el.

Wolfgang Schroeder, politolog în cadrul Universităţii Kassel, a explicat că acest plan al AfD se explică prin însăşi înfiinţarea sa. Partidul a fost înfiinţat în 2013 ca formaţiune a unor economişti critici faţă de politica UE de combatere a crizei monedei euro prin pachete de salvare. De atunci a devenit o formaţiune şi mai de dreapta, anti-imigraţie, dar euroscepticismul iniţial a rămas, deşi în ultima vreme a fost mai puţin evident.

"AfD este în primul rând un partid naţionalist", a declarat Schroeder pentru DW. "Se opune globalizării, ceea ce implică o atitudine sceptică faţă de autorităţile internaţionale. Pentru ei toate organizaţiile internaţionale cum sunt UE şi ONU au propriile lor obiective şi valori şi de aceea sunt un pericol pentru voinţa adevărată a poporului".

Dar este AfD un partid serios când propune înlocuirea UE cu o comunitate internaţională de alt soi, date fiind durerile de cap economice şi constituţionale pe care un astfel de demers le-ar provoca? "Putem răspunde în două feluri", a declarat Schroeder. "Pe de-o parte am putea spune că ei nu propun asta serios, fiindcă ştiu că reprezintă o poziţie minoritară. Deci pot formula asta doar pentru a zugrăvi imaginea unei lumi diferite. Nu-i costă nimic să ceară acest lucru". 

Dar Schroeder crede că poziţia AfD este mai degrabă un fel de pariu ieftin pe termen lung. "Ei mizează pe faptul că tot mai multe ţări vor fi de acord cu acest euroscepticism şi că pe viitor va exista o dezvoltare nouă în direcţia Eurasiei, cu noi perspective economice şi politice".