Dezinformarea: Germania în vizorul campaniilor rusești

Războiul din Ucraina vecină, orientarea pro-europeană a autorităților, apropierea strategică de România și de alianțele politice și de securitate occidentale, bătălia pentru putere, alegerile prezidențiale și referendumul din această săptămână - nu există detaliu din viața publică a Republicii Moldova în care propaganda și dezinformările Moscovei să nu își facă simțită prezența. Micul stat est-european dintre Prut și Nistru, multă vreme anexat imperiilor Kremlinului, rămâne o țintă predilectă a manipulărilor unei Rusii interesate să păstreze fosta republică sovietică în sfera de influență. Controlul asupra unor populare canale media, susținerea prin căi ilegale a partidelor pro-moscovite și a vocilor care perpetuează mesajele Moscovei, exploatarea conflictului transnistrean și instigările din Găgăuzia și, nu în ultimul rând, agresiunile cibernetice fac parte din arsenalul hibrid de destabilizare a Republicii Moldova.

Campaniile de dezinformare ale Moscovei sunt însă la fel de prezente și în democrațiile occidentale consolidate, departe de granițele Rusiei. În Germania, de exemplu. Autoritățile federale de securitate germane și parlamentarii specializați în politici strategice avertizează că sfera acțiunilor subversive ale Kremlinului se lărgește constant iar intensitatea manipulărilor continuă să crească.

”De ani de zile am observat amenințarea pe care o exercită asupra Germaniei influența unor state străine și războiul hibrid dus de acestea, în special din partea Rusiei”, a declarat Konstantin von Notz, deputatul din partea Partidului Verzilor care conduce, în Bundestag, comisia de control a activității serviciilor federale de informații, într-o recentă reuniune a organismului parlamentar. ”Recent, totuși, asistăm la o nouă intensitate, o dezvoltare care ne preocupă în cel mai intens mod”.

Germania, ”inamic” al Kremlinului

Șefii serviciilor germane de securitate federală împărtășesc evaluarea parlamentarului ecologist. Germania - care a devenit unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, de când Rusia a declanșat invazia pe scară largă, în 2022 - este percepută ca ”inamic” de către Kremlin și tratată ca atare, le-a reamintit membrilor comisiei din Bundestag coordonatorul Serviciului Federal de Informații (BND), Bruno Kahl.

”Războiul hibrid” purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva țărilor occidentale nu este unul de dată recentă. Scopul șefului statului rus este de ”a crea o nouă ordine mondială”. În acest scop, Putin a conferit serviciilor secrete rusești mandat de ”vârf de lance în lupta împotriva occidentului, cu toate mijloacele de care acestea dispun, fără restricții legale și, mai ales, fără niciun scrupul”, a punctat Kahl. Iar BND a observat o ”creștere dramatică a numărului și calității atacurilor cibernetice din partea actorilor de stat ruși și a împuterniciților acestora”.

Atacurile cibernetice sunt doar o metodă la care Rusia recurge pentru a încerca să-și manifeste influența online. Thomas Haldenwang, președintele Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, a avertizat - subliniind caracterul de urgență - cu privire la campaniile de dezinformare pro-ruse, constând în răspândirea coordonată a narațiunilor false sau înșelătoare, pentru a influența opinia publică din Germania.

O asemenea campanie recent descoperită, cunoscută sub numele de ”Doppelgänger”, a constat într-o încercare la scară largă de a imita instituțiile media europene consacrate prin site-uri web clonate, articole contrafăcute și postări false pe rețelele sociale, pentru a răspândi narațiuni pro-ruse.

Influența în creștere a vocilor pro-Kremlin

Campaniile de dezinformare pro-Kremlin care vizează publicul german urmăresc în mare trei obiective fundamentale, spun analiștii: slăbirea sprijinului pentru Ucraina, deteriorarea imaginii publice a NATO sau o expunere mai mare pentru vocile pro-ruse.

”Obiectivele acestei strategii sunt îndeplinite treptat iar dezbaterea publică din Germania se mișcă din ce în ce mai mult într-o direcție dorită de interesele Kremlinului”, spune pentru DW Felix Kartte, expert politic și senior fellow la Fundația Mercator. ”Două partide care reprezintă poziții pro-Kremlin – Alternativa pentru Germania (AfD) și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) – sunt acum bine reprezentate în media tradițională”, arată Kartte. La alegerile regionale desfășurate  în această toamnă în mai multe landuri est-germane, AfD, de extremă dreapta, și BSW, populist de stânga-conservatoare, au câștigat împreună aproape jumătate din voturi.

Cum arată lupta împotriva dezinformării?

În același timp, remarcă analistul politic Kartte, Germania nu a elaborat încă o ”strategie la nivel guvernamental care să identifice aceste campanii, să le analizeze și să dezlănțuie forțe de rezistență socială”.

O astfel de strategie de combatere a influenței ruse ar trebui să înceapă simultan la diferite niveluri, consideră Kartte: ”De la o mai bună reglementare a platformelor online până la consolidarea mass-media independente, în special în jurnalismul local, și o mai bună analiză a finanțării actorilor pro-Kremlin relevanți în Germania de către autoritățile federale de securitate și de informații”.