Gaze ruseşti în conducte ucrainene

Gaze din Rusia sunt în continuare livrate în UE prin reţeaua de conducte din Ucraina. Moscova câştigă bani prin asta şi vrea să demonstreze Uniunii Europene că fără Rusia nimic nu funcţionează în spaţiul comunitar. Pentru Ucraina această înţelegere vizând gazele înseamnă că agresorul de la Moscova, care poartă de aproape trei ani război pe teritoriul său şi încearcă să cucerească ţara, virează în continuare bani guvernului de la Kiev.

Dar Ucraina nu va prelungi acordul de tranzit al gazelor ruseşti pe teritoriul său care expiră pe 31 decembrie. Anunţul a fost făcut de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe 19 decembrie la Bruxelles. Ucraina nu va permite Rusiei "să câştige miliarde suplimentare", în timp ce îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimr Putin, a confirmat încetarea contractului şi s-a declarat încrezător că Gazprom, gigantul energetic de stat, va reuşi să suporte această pierdere. "Acest contract nu va mai exista. Totul este clar", a declarat Putin, adăugând: "Vom supravieţui. Gazprom va supravieţui".

Întrebarea e cum va evolua situaţia în statele din estul UE, care nu au ieşire la mare şi de aceea nu pot importa cu nave gaze lichefiate. Austria, Ungaria şi Slovacia au mai beneficiat de gaze ruseşti via Ucraina. Şi mai ales guvernele de la Bratislava şi Budapesta vor în continuare să cumpere gaze din Rusia.

O poveste lungă

Până la izbucnirea războiului din Ucraina, Rusia a fost cel mai mare exportator de gaze naturale din lume şi Europa a fost principalul ei client. Pentru guvernele de pe continent, accesul la energie ieftină a fost mai important decât dubiile vizând afacerile cu preşedintele Putin.

Cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, Uniunea Sovietică avea urgentă nevoie de bani şi echipamente pentru a da în exploatare zăcămintele sale de gaze din Siberia. Concomitent, Republica Federală Germania avea nevoie de energie ieftină pentru economia sa în creştere. În 1970 URSS şi RF Germania au semnat înţelegerea "Conducte pentru Gaze", în cadrul căreia întreprinderi germane au livrat mii de kilometri de conducte pentru transportul gazelor din Rusia către Europa de Vest.

Această legătură pe piaţa energetică continuă până azi, fiindcă importatorii europeni sunt adesea legaţi prin contracte pe termen lung, din care nu pot ieşi lesne. În plus, o reconversie este scumpă, fiindcă rezervele de gaze accesibile pe piaţa globală rămân limitate pentru cel puţin încă un an, potrivit concernului media Bloomberg din SUA. Mare parte din gazele aflate la dispoziţie pentru importul către Europa sunt revendicate de ţări care au renunţat în ultimii ani la energia atomică şi pe cărbune.

Dependenţă de durată

Potrivit Institutului de studii strategice Bruegel de la Bruxelles, Rusia livra la finele anului 2023 către Uniunea Europeană carburanţi fosili în valoare de aproximativ un miliard de dolari lunar. La începutul anului 2022, livrările erau în valoare de 16 miliarde de dolari lunar. Potrivit Comisiei Europene, în 2023 importurile UE de gaze din Rusia nu mai acopereau decât 15 la sută din necesar, în vreme ce Norvegia a acoperit 30 la sută şi SUA 19 la sută. 14 la sută din necesar a fost livrat de state din nordul Africii. Gazele din Rusia au ajuns în ţările UE în principal prin conducte care tranzitează Ucraina şi Turcia. 

Printre cei mai importanţi clienţi ai gazelor din Rusia se numără Austria, Ungaria şi Slovacia. Mari consumatori de energie, între care Spania, Franţa, Belgia şi Olanda, importă în plus gaze lichefiate din Rusia cu ajutorul unor nave speciale. O parte din aceste importuri este amestecată cu gaze din alte surse în sistemul european de gazoducte. Astfel este posibil să ajungă şi la consumatorii din Germania, deşi ţara şi-a propus să renunţe la gazele din Rusia.

Gaze scumpe

Preţul energiei a crescut în anul 2022, temporar de 20 de ori, informează Bruegel. Unele fabrici din Europa s-au văzut nevoite să-şi reducă producţia, iar multe companii de dimensiuni mai mici au dat faliment. De atunci preţurile s-au redus, dar se află în continuare la un nivel mai ridicat decât înaintea izbucnirii războiului din Ucraina, ceea ce face industriile energofage, mai ales din Germania, mai puţin competitive la nivel mondial.

Energia scumpă este motivul pentru care concerne cum ar fi Volkswagen sau BASF se confruntă cu mari dificultăţi. Gospodăriile afectate de facturile crescute la energie au găsit căi pentru a-şi reduce consumul. Dar pentru multe din ele, costurile crescute reprezintă o împovărare. Potrivit Comisiei Europene, în anul 2023 aproape 11 la sută din cetăţenii europeni nu şi-au putut încălzi suficient locuinţele.

La Bruxelles există relaxare

Aparent, responsabilii UE nu sunt iritaţi de situaţie. Încetarea acordului dintre Rusia şi Ucraina este deja luată în calcul pe pieţele europene de gaze, reiese dintr-o analiză a Comisiei Europene, citată de Bloomberg la mijlocul lunii decembrie. Analiza a fost menită să liniştească statele membre UE şi pieţele înaintea expirării acordului dintre Rusia şi Ucraina. UE va fi în măsură să găsească surse alternative de gaze, se mai arată în document.

"În contextul unei producţii anuale globale de peste 500 de miliarde de metri cubi de LNG, înlocuirea celor aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia, care sunt transportate prin Ucraina, vor avea doar efecte reduse asupra preţului gazelor în UE", se arată în documentul Comisiei Europene, citat de Bloomberg. Şi se poate pleca de la premisa că "încetarea acordului de tranzit a fost luată în calcul pentru preţul gazelor pe durata iernii". 

UE consideră de multă vreme că statele membre care importă în continuare gaze via Ucraina, mai ales Austria şi Slovacia, se pot descurca şi fără aceste importuri. De aceea Comisia Europeană nu va iniţia negocieri pentru menţinerea deschisă a conductelor de tranzit prin Ucraina.

În cele din urmă, Comisia evidenţiază faptul că statele membre şi-au putut diminua din august 2022 consumul de gaze cu 18 la sută, comparativ cu media din ultimii cinci ani anteriori. SUA vor asigura în următorii doi ani noi capacităţi de livrare a gazelor lichefiate LNG, iar aceste livrări vor ajuta UE să facă faţă unor eventuale disfuncţionalităţi. "Scenariul cel mai realist este că gazele ruseşti nu vor mai tranzita Ucraina", se arată în studiu. Iar "UE este bine pregătită pentru asta".

Iniţiative unilaterale esteuropene

Cu toate acestea, mai ales guvernele din Ungaria şi Slovacia îşi fac griji cu privire la aprovizionarea lor cu gaze din Rusia, şi în legătură cu relaţiile lor strânse de colaborare cu Moscova. Ungaria încearcă să menţină funcţională aprovizionarea cu gaze prin Ucraina, deşi importurile de gaze din Rusia se realizează în prezent prin gazoductul Turkstream, după cum a informat premierul Viktor Orban pe 21 decembrie. El a declarat, potrivit agenţiei Reuters, că Ungaria nu vrea să renunţe la ruta de tranzit prin Ucraina.

Orban are o idee originală. El se gândeşte să cumpere gaze din Rusia înainte ca acestea să treacă de frontiera Federaţiei Ruse. Potrivit Reuters, Orban a declarat: "Vom încerca acum acest truc. Ce ar fi dacă gazele care ajung pe teritoriul Ucrainei nu mai sunt ruseşti, ci se află deja în proprietatea cumpărătorului? Astfel, gazele care ajung în Ucraina nu ar mai fi gaze ruseşti, ci ungureşti".

Fico este de partea lui Putin

Slovacia merge mai departe şi ameninţă Kievul cu contramăsuri. Premierul Robert Fico a declarat într-un video postat pe Facebook că se gândeşte să închidă după 1 ianuarie reţeaua prin care ţara îi livrează Ucrainei curent electric. "Dacă nu avem altă soluţie, vom stopa livrările de curent către Ucraina, de care are nevoie când sistemul propriu este avariat. Sau vom conveni un alt plan de acţiune".

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a acuzat pe Fico că ar acţiona la comanda Moscovei. Aparent, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-ar fi ordonat lui Fico "să deschidă un al doilea front energetic împotriva Ucrainei, în dauna intereselor poporului slovac", a scris Zelenski pe platforma X. Ameninţările lui Fico numai astfel se explică, a declarat el.

Fico este în UE unul din cei mai înverşunaţi adversari ai sprijinului militar acordat Ucrainei. În cadrul vizitei surprinzătoare pe care Fico a efectuat-o la Moscova în decembrie, Putin a confirmat disponibilitatea Rusiei de a livra în continuare gaze către Slovacia, a informat premierul de la Bratislava.