Lista neagră a terorismului

În plenul Parlamentului European s-a discutat astăzi despre un subiect extrem de actual în Europa: combaterea terorismului. Mulţi analişti susţin că atentatul de la Madrid din 2004 şi cel de la Londra din 2005, reprezintă o dovadă a faptului că Uniunea Europeană a devenit ţinta reţelei teroriste islamiste Al-Qaida. Pornind de la această premisă, Uniunea Europeană a elaborat în anul 2005 o strategie de combatere a terorismului ce se axează pe patru elemente principale.

Pilonii strategiei sunt: împiedicarea oamenilor de a se deda la terorism, declanşarea urmăririi penale a actelor teroriste, protejarea graniţelor şi a căilor de transport şi acordarea de ajutor ţărilor în care are loc un atentat.

Internetul, un câmp de luptă

Oficialii europeni consideră de asemenea că Internetul a devenit un instrument extrem de util pentru recrutarea teroriştilor. Motiv pentru care şi în acest domeniu, Uniunea Europeană trebuie să uzeze de instrumentele pe care le are la îndemână. Coordonatorul european pentru cooperare în vederea combaterii terorismului, Gilles de Kerchove, pomeneşte despre mii de pagini de internet, care îndeamnă la violenţă şi la declanşarea de acte teroriste.

„Este vorba de cinci mii de site-uri care încurajează declanşarea actelor de terorism. Tocmai de aceea, este foarte important să dispunem de mijloace legale pentru a putea lupta împotriva acestora. Pe de altă parte trebuie să dezvoltăm şi un program-rispostă. Nu este vorba de represiune, ci de prevenire. Trebuie să precizăm că principalele victime ale unor astfel de site-uri sunt musulmanii înşişi. Avem de-a face cu un război ideologic. Ceea ce avem de făcut este să-i împiedicăm pe terorişti să abuzeze de religia musulmană.”, spune de Kerchove.

Îndelung contestata măsură a introducerii mandatului european de arestare s-a dovedit a fi extrem de eficientă. Peste două mii de suspecţi au fost deferiţi justiţiei. Acestora li s-a restricţionat libertatea de a călători, le-au fost îngheţate conturile bancare şi li s-au confiscat averile.

Listare fără motive?

La începutul anului, Dick Marty, raportorul adunării parlamentare al Consiliului European, declara că persoanelor care intră în vizorul autorităţilor europene le este aproape imposibil să schimbe această situaţie.

„Nu există nici o posibilitate de a contesta măsura introducerii pe lista neagră a unei persoane. Nu există criterii pe baza cărora să se stabilească de ce anume sunt acuzate persoanele listate. Şi nu există nici o posibilitate de a fi şters de pe această listă.”, spune Dick Marty

Împotriva listei negre au fost înaintate până acum numeroase plângeri din partea mai multor tribunale internaţionale. Curtea europeană de Justiţie a decis deja în trei cazuri ştergerea de pe listă a unor organizaţii şi persoane. Uniunea Europeană nu a modificat însă conţinutul listei.

„Încercăm pe cât posibil să informăm din timp persoanele ce urmează să fie trecute pe listă despre motivele din cauza cărora au fost luaţi în vizor. Le oferim timpul necesar de a medita la aceste lucruri şi, în definitiv, posibilitatea de a se apără legal.”, a mai adăugat Gilles de Kerchove