Moş Crăciun de rit anarhist se întoarce

În oficiul poştal care deserveşte, la Frankfurt pe Main, Deutsche Bank a fost recepţionat un pachet adresat personal directorului instituţiei bancare, Josef Ackermann. Serviciul de Combatere a Criminaltăţii a descoprit în colet o bombă cât se poate de funcţională.

Nimeni nu a păţit, de data aceasta, nimic. Nu acelaşi noroc l-a avut, în martie, Alessandro Albamonte, ofiţer la Livorno, în nordul Italiei. Un plic primit de la o organizaţie intitulată Federaţia Anarhistă Informală (pe scurt FAI) îi retează lui Colonello Albamonte mai multe degete; ofiţerul îşi pierde şi un ochi.

Colegii pornesc ancheta şi află că FAI este compusă din radicali gata oricând să recurgă la violenţă şi care dispun de o reţea bine pusă la punct de colaboratori în întreaga Europa - mai cu seamă în Grecia şi Spania. Acum exact un an, în preajma Crăciunului, au terorizat misiunile diplomatice din capitala italiană.

Ofiţerul rănit la Livorno fusese în misiune în Afganistan. Ackermann este exponent marcant al lumii bancare. Personaje conforme cu portretul făcut grupării FAI de către serviciile secrete: "scena anarhistă italiană caută ţinte care poartă câte un mesaj". În martie 2011, un colet asemănător a ajuns în Elveţia, la adresa unei organizaţii care face lobby pentru industria atomică.

Prin definiţie, anarhiştii au probleme cu statul, duse până la ură. La fel cum urăsc băncile şi pe bancheri sau "căpuşele, vampirii societăţii", cum îi numesc în chiar scrisoarea de revendicare a atentatului dejucat de la Frankfurt.

"Sunt bine structuraţi şi, mai ales, au o strategie globală", comentează Andrea Margelletti, de la Centrul pentru Studii Internaţionale de la Roma, sugerând că anti-globaliştilor le face mare plăcere să folosească instrumentele globalizării - internetul, în special platformele de blogging şi reţelele de socializare de tip micro-blogging (Facebook, Twitter & co). Serviciile secrete nu exclud ca şi alte plicuri-capcană să fie, între timp, pe traseu.

De altfel, FAI are o slăbiciune pentru perioada sărbătorilor de iarnă, se pare: şi-au marcat pentru prima oară prezenţa la sfârşitul anului 2003, când au expediat astfel de colete-bombă pe adresa preşedintelui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, şi pe cea a preşedintelui din epocă al Comisiei Europene, Romano Prodi. Campania aceea a purtat numele "Operaţiunea Moş Crăciun".

Autori: Tilmann Kleinjung (Roma) / Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu