1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cartea cu „lista putiniștilor”, retrasă de pe piață

1 martie 2023

Cartea intitulată „Războiul din Ucraina. Un conflict regional cu efecte globale” a fost retrasă brusc de pe piață de către editura care a publicat-o. Volumul conținea o listă de nume a „vectorilor propagandei ruse”.

https://p.dw.com/p/4O7cz
Steagul Rusiei pe o mașină
Imagine: picture alliance/dpa

Lista a stârnit reacții dure din partea celor menționați și chiar din partea unora nemenționați, care au amenințat cu darea în judecată.

PRESShub a discutat cu Sorin Bocancea, coordonatorul volumului, despre această retragere a cărții – lucru rar în România totuși, și cu directoarea editurii care a publicat-o și apoi scos-o de pe piață, pentru a afla ce s-a întâmplat.

Scandalul public a plecat de la unul dintre capitolele volumului, în care unul dintre autorii invitați, Constantin Ilaș, a inclus o listă a „vectorilor propagandei” rusești în România. Lista cuprinde persoane fizice, precum George Simion, Cosmin Gușă, Sorin Roșca Stănescu, Marius Tucă sau IPS Teodosie, posturi de televiziune, precum România TV, și site-ul ale unor publicații mai mult sau mai puțin cunoscute.

Publicarea imaginii de mai sus pe Facebook, chiar de către coordonatorul cărții, Sorin Bocancea, rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași, a stârnit un val de reacții negative din partea celor incluși în listă.

Cei mai mulți au acuzat faptul că au fost indexați într-o „lista neagră”. Autorul enumerării a explicat că nu este vorba de așa ceva și că deține argumente și dovezi pentru fiecare nume menționat ca „vector al propagandei” rusești.

Sorin Bocancea: Textul nu a fost gândit ca o listă

Citește și: Secretariatul General al Guvernului a angajat un avocat pentru procesul cu avertizorul de integritate Ștefan Jicol, deși are 14 juriști

Pe 25 februarie, Sorin Bocancea a anunțat public că volumul „Războiul din Ucraina. Un conflict regional cu efecte globale” a fost retras de pe piață de către Editura Institutului European, unde a fost publicat. PRESShub l-a contactat pe profesor pentru a afla ce s-a întâmplat.

„Este vorba de un text științific, elaborat de unul dintre colaboratorii la acest volum, este vorba de domnul lector doctor Constantin Ilaș, care a făcut practic un inventar al temelor [de propagandă], în primul rând. Deci nu a fost intenția de a face inițial o listă. A inventariat toate temele propagandei ruse.

Temele propagandei ruse, așa cum spune domnul Ilaș în partea teoretică a contribuției sale, nu sunt doar cele care, în mod explicit, afirmă că războiul este bun, că Putin are dreptate sau că «actorașul» de la Kiev trebuie fugărit și așa mai departe.

Sunt mai multe teme care intră în siajul propagandei ruse, teme care nu au fost lansate în România pentru prima dată începând cu februarie 2022, cum sunt suveranismul, anti-occidentalismul, concepțiile anti NATO, toate cele acele mitologii cum că suntem o colonie a UE, suntem sclavi ai NATO și ai Statelor Unite și așa mai departe”, a menționat coordonatorul lucrării în discuția cu PRESShub.

Autorul susține că are sute de dovezi

Sorin Bocancea afirmă că autorul listei care a stârnit furia celor menționați nu a scris niște nume la întâmplare și are și numeroase dovezi pentru ceea ce susține.

„Luând toate aceste teme pe care le-a împărțit pe categorii, Constantin Ilaș a plecat totuși de la premiza că propaganda nu este un fenomen natural și impersonal precum ploaia, cutremurul, vântul. Propaganda este purtată de niște nume.

Domnul Ilaș a făcut o inventariere, are câteva sute de link-uri și pagini pe care nu le putea pune într-un text de 10-15 pagini, cum este specificul unui text într-un volum colectiv.

Atunci, a sintetizat și a pus în ordine toate categoriile de mesaje și la final a scris unde găsim aceste tipuri de mesaje în România.

A pus în ordine alfabetică persoanele pe paginile de Facebook sau pe blogurile cărora a găsit acele tipuri de mesaje. La aceștia găsim una dintre categoriile de mesaje pe care Ilaș le prezintă cu o pagină înainte. Acesta dedică cel mai mult spațiu categoriilor de mesaje, lista nu ocupă nici o pagină”, a mai afirmat Sorin Bocancea.

Bocancea: Lista este o simplă remarcă

Coordonatorul cărții mai susține că această listă nu conține nimic altceva decât numele unor persoane care au răspândit, în diverse moduri, mesaje susținute de Vladimir Puțin fără să aibă un motiv anume.

„Ceea ce a făcut Constantin Ilaș nu este o noutate, s-au făcut și în Occident studii similare pe această temă, s-au publicat și nume. Nu a sărit nimeni, pentru că a spune că cineva propagă un mesaj al propagandei ruse nu înseamnă că este automat agent plătit al Moscovei.

Poți să fi putinist și doar pentru că-l iubești pe Putin sau pentru că ești adeptul modelului dictatorial al acestui lider politic.

Nu este obligatoriu faptul că ai luat bani de acolo, ci pur și simplu că acele mesaje ale propagandei ruse, mesaje sintetizate în discursul de la Valdai de la finalul lunii noiembrie 2022, le pui pe pagina ta. Faptul că propagi acest mesaj nu înseamnă că te-a pus cineva sau că te-a condamnat și așa mai departe.

Pur și simplu dacă tu ai libertatea să propagi acel mesaj, am și eu libertatea să spun că propagi acel mesaj.

Citiți articolul integral pe Presshub.ro.