Republica Moldova, "râvnită de Kremlin"

Republica Moldova se luptă pentru viitorul său. Pe 20 octombrie oamenii sunt chemaţi la referendum pentru a decide prin vot dacă apropierea de Uniunea Europeană urmează a fi înscrisă în Constituţie. Chestiunea nu a fost niciodată mai presantă, explică autoarea reportajului, Carolina Drüten.

Când trupele ruse au invadat Ucraina în februarie 2022, Republica Moldova şi-a ţinut respiraţia. Fiindcă şi micul stat este râvnit de Kremlin. De la începutul anilor 1990 în zonă s-a constituit o republică separatistă denumită Transnistria, care ţine şi ea, în viziunea lui Vladimir Putin, de "russki mir", lumea rusă.

Dar riposta ucraineană a ferit până în prezent Republica Moldova de o soartă asemănătoare. Războiul a recalibrat Europa şi Uniunea Europeană a vrut brusc să se extindă iarăşi. Iar guvernul de la Chişinău s-a folosit de această şansă. Până în 2030 ţara cu o suprafaţă ceva mai mare decât Belgia şi cu o populaţie comparatrivă cu cea a landului german Brandenburg, vrea să se desprindă de pe orbita Moscovei şi să adere la UE.

Republica Moldova este candidat la aderare din 2022, aminteşte Die Zeit. Referendumul este menit să ancoreze în Constituţie parcursul european al ţării, astfel încât guvernelor viitoare să le fie mult mai greu să schimbe această strategie.

În nordul Republicii Moldova, unde declinul economic a fost deosebit de pronunţat după destrămarea Uniunii Sovietice, oamenii sunt îngrijoraţi de viitorul locurilor de muncă şi de plecarea tinerilor la muncă în străinătate. La grădiniţă copiii vin şi pleacă cu precădere însoţiţi de bunici, fiindcă părinţii sunt plecaţi mai ales în ţări ale UE, unde salahoresc pe şantier sau ajută la strângerea recoltei. De aceea pentru unii oameni de acolo vestul este un magnet malefic care le răpeşte copiilor satului părinţii. Pentru alţii este o promisiune.

Faptul că referendumul are loc în aceeaşi zi cu turul întâi al alegerilor prezidenţiale nu este întâmplător, se mai arată în articol. Sondajele o indică drept câştigătoare pe preşedinta în exerciţiu, Maia Sandu, care încorporează ambiţiile europene ale ţării. Dacă nu din primul tur, atunci din al doilea, care este programat la începutul lunii noiembrie.

Sandu speră că şi plebiscitul privind integrarea europeană va avea rezultatul dorit de ea. Potrivit sondajelor, mai bine de jumătate din cetăţeni au convingeri proeuropene, mai aminteşte Die Zeit.

Dar Kremlinul încearcă prin influenţare ţintită şi propagandă să-i alieneze pe basarabeni de occident. Este un fapt dovedit de un document elaborat în 2021 de administraţia de la Kremlin, ajuns în mâna presei. În martie, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Republica Moldova calcă pe urmele Ucrainei. Dar mica ţară nu trebuie să se teamă de un atac militar atâta timp cât armata ucraineană ţine Odesa sub control.

Oraşul-port la Marea Neagră se află la o distanţă de numai 60 de kilometri de frontiera sa. La începutul invaziei ruşii intenţioneau să înainteze din Odesa până în Transnistria, care, potrivit dreptului internaţional, aparţine Republicii Moldova, dar care de facto este condusă de un regim prorus. Însă până acum Moscova nu s-a putut folosi de acest avantaj strategic. 

Cea mai mare primejdie pentru Republica Moldova nu vine din afară ci din interior, şi nu este de natură militară ci politică, mai arată Die Zeit. Ea este reprezentată de minoritatea găgăuză din sudul ţării, prorusă şi cu antipatii faţă de ideea europeană.

Încercarea de unificare a Republicii Moldova a eşuat în Găgăuzia, o regiune autonomă  care a votat la un referendum desfăşurat în 2014 în favoarea unei mai mari apropieri de Rusia şi care se menţine pe aceeaşi poziţie până azi.

Guvernul de la Chişinău are mai mari bătăi de cap cu Găgăuzia decât cu Transnistria, se mai arată în reportajul publicaţiei germane. "Agenţii Moscovei se folosesc de Găgăuzia ca de o trambulină pentru a destabiliza întreaga Republică Moldova", susţine Olga Roşca, consilier prezidenţial pe probleme de politică externă, citată de săptămânalul german.

ia/maw