Retrospectiva culturală 2024 în Republica Moldova

Au apărut cărți noi de literatură artistică, a continuat festivalul Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, dar și alte manifestări importante în domeniu. Am avut Zilele Filmului Românesc, ediția a X-a. S-au organizat expoziții de artă, dar și reconstituiri ale dramelor din trecut, cum au fost deportările, foametea și colectivizarea forțată operate de ruși după război în Basarabia ocupată. 

Literatura

Notez câteva titluri care vor intra în atenția criticii și a juriilor premiilor literare.

 „O progenitură dușmană” (Ed. ARC) - volum de Nicolae Negru, dramaturg și apreciat publicist basarabean. Este vorba despre copilăria sa petrecută în Siberia, unde i-a fost deportată familia. Spre deosebire de alte mărturii similare, atitudinea lui Nicolae Negru e lipsită de încrâncenare: e o carte scrisă pentru nepoții săi, emană un farmec al povestitorului. Autorul intercalează și amintiri mai recente, din perioada Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, în care Nicolae Negru a fost profund implicat.    

„După cele șapte coline” (Quadrat Nend-Edit), volum de poeme de Grigore Chiper. Poet, cronicar literar (a comentat mulți ani cartea de poezie la revista „Contrafort”), prozator cu un timbru aparte, Grigore Chiper s-a impus ca un poet rafinat și reflexiv. 

„Călăuza tibetană” (Ed. KA-Tet) de Val Butnaru, un romancier prolific, care știe să ne surprindă cu fiece apariție editorială: „În acest volum este vorba de un autor care moare într-un accident rutier și, fiindcă avea o legătură cu Cartea morților din Tibet, el este dominat cumva de această fantomă, de o călăuză tibetană, care însoțește conștiința celui decedat timp de 49 de zile spre obținerea unei noi identități.” (Val Butnaru).

„Romanul generației ‘80 (Geo)poetică” (Ed. Cartier) de Maria Șleahtițchi. Ediție reconceptualizată și adăugită. Cunoscută poetă și eseistă, Maria Șleahtițchi continuă un studiu al său consacrat prozei generației ’80 românești, dar și autorilor din Europa Centrală, afini estetic și filozofic. O generație care a rupt barierele politicului și a transformat ideologia în narațiune.

„Ecografie” (Ed. ARC) – al treilea roman al lui Alexandru Popescu, unul dintre cei mai talentați tineri prozatori din Moldova, construind o dramă psihologică, reminiscență a războiului separatist din Transnistria.   

Volumele lui Nicolae Negru, Val Butnaru, Maria Șleahtițchi și Alexandru Popescu au fost lansate în cadrul Bookfest Chișinău, ediția 2024 – eveniment cu participarea celor mai bune edituri românești și cu scriitori de seamă. 

***
„Zilele Literaturii Române”, festival ajuns la ediția a VIII-a, organizat în mai de Editura Cartier în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, cu scriitori din Moldova și România, antrenând conferințe, dezbateri, lansări de carte, întâlniri la universități și licee, recitaluri poetice.

În august a avut loc Gala Premiilor Literare ale Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM) – manifestație organizată cu mult gust și eleganță – în cadrul căreia au fost celebrate cele mai bune cărți apărute în 2023. Tot la USM a debutat în 2024 proiectul „Dialoguri culturale”, cu invitați din lumea artelor, educației și responsabili guvernamentali.

Să menționăm venirea pentru prima dată în Basarabia a lui Mircea Cărtărescu și a soției sale, scriitoarea Ioana Nicolaie, de Ziua Lecturii, și întâlnirea lui Mircea Cărtărescu cu publicul la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău – eveniment moderat de Emilian Galaicu-Păun. 

FILIT – Festival Internațional de Literatură și Traducere, a adus în toamnă la Chișinău mai mulți scriitori români și străini. De mare succes s-a bucurat participarea lui Andrei Pleșu și Alexandru Călinescu în cadrul unui dialog moderat de cunoscutul realizator TVR Cătălin Ștefănescu. 

Teatru, premiere și festivaluri

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău: „August” de Tracy Letts, regie Alexandru Cozub; „Grădina de sticlă”, după romanul omonim al Tatianei Țîbuleac, regie Petru Hadârcă; „Fiul”, regie Luminița Țâcu (piesă din cadrul trilogiei lui Florian Zeller „Mama, „Tata” și „Fiul”).

***
Teatrul Republican „Luceafărul”: „1946”, regie Slava Sambriș, după „Cartea foametei” de Larisa Turea, „Liliom. Viața și moartea unui vagabond” de Ferenc Molnar, regie Andrei Huțuleac; „Legată cu funia de pământ”, după romanul omonim al Lorinei Bălteanu, regie Slava Sambriș.

Tot de teatrul „Luceafărul” se leagă și scandalul anului în branșă, provocat de montarea spectacolului „Invizibil” despre corupția din Moldova, în regia lui David Schwartz de la București. Spectacolul nu s-a mai jucat, regizorul a acuzat conducerea teatrului că ar fi cedat unor presiuni politice. Administrația de la „Luceafărul” a ripostat, spunând că David Schwartz a proferat teze anti-ucrainene și i-a forțat pe actori să accepte un material împotriva convingerilor lor, cu insinuări la adresa guvernării pro-europene de la Chișinău, care apărea în varianta originară a scenariului la fel de coruptă ca și regimul oligarhic de dinainte. O poveste cu iz amar. Ar fi fost preferabil ca spectacolul să se fi jucat, ca să dezbatem un fapt împlinit, nu o sumă de intenții și ipoteze controversate.   

***
În 2024 Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a ajuns la ediția a IX-a. Eveniment derulat sub înaltul patronaj al președintelui României și al președintelui Republicii Moldova, cu trupe din întregul spațiu de limbă română, la care participă și trupe din Ucraina. O prezență eclatantă a doi monștri sacri ai scenei și filmului românesc: Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc.

***
La început de octombrie a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional „Shakespeare”, organizat în premieră la Chișinău de regizorul Mihai Țarină, director artistic la Teatrul fără Nume, eveniment încadrat într-o mișcare artistică internațională, din care face parte și festivalul „Shakespeare” inițiat la Craiova în 1994. La Chișinău au evoluat trupe din România, Moldova, Ucraina și Marea Britanie. A fost o toamnă teatrală foarte bogată, cu evenimente dificil de acoperit de un jurnalist cultural, mai ales când e vorba de aceeași persoană.

Film

„Casa neagră” de Dumitru Grosei. Filmul atacă flagelul corupției din sistemul medical. Și „Warboy” de Marian Crișan – coproducție România-Moldova, care răscolește trecutul celui de-al Doilea Război Mondial, reanimând mitul ancestral al luptei dintre bine și rău, al cărei deznodământ este întotdeauna incert.

„Puterea probabilității”, regie Ivan Naniev. Un thriller moldovenesc antimafie, spectaculos ca realizare, dar slab conceptual și artistic. 

Seri de CRONOGRAF – cunoscutul Festival Internațional de Film Documentar de la Chișinău, organizat de Leontina Vatamanu și Virgiliu Mărgineanu de la OWH Studio, și-a păstrat continuitatea grație unor proiecții cu filme ale cineaștilor autohtoni.

Expoziții

Asociația Arbor de la București, președinte Victoria Nagy Vajda, dedicată promovării artiștilor basarabeni în România, a derulat în 2024 mai multe proiecte. Menționăm două: 

„Caravana amintirilor din Gulag”: 9 -19 iulie 2024. Expoziție itinerantă în România și Republica Moldova, aducând mărturii zguduitoare despre calvarul deportărilor postbelice din Basarabia, prin elemente video, audio și exponate relevante.

„Chișinău la linia roșie” – proiect consacrat situației grave a patrimoniului arhitectural al capitalei basarabene, desfășurat la Muzeul Național de Istorie al Moldovei.

Muzică

Chișinăul a avut un an muzical bogat, cu multe spectacole și concerte memorabile de toate genurile, antrenând artiști de pe ambele maluri ale Prutului și din străinătate. 

O remarcă specială pentru Ethno-Jazz Festival, ajuns la ediția a XXII-a, girat de Anatol Ștefăneț, liderul formației Trigon, oferind trei zile de mari satisfacții pentru publicul meloman și cosmopolit al Chișinăului. Ca de obicei, cu infatigabilul moderator Virgil Mihaiu – poet exuberant și critic de jazz erudit, semnând pe blazonul acestei manifestări artistice de elită. 

Să ne dorim un An Nou 2025 cel puțin la fel de benefic pentru artă și cultură, în pofida vremurilor nemiloase.

La Mulți Ani!