Unde trăiesc oamenii fără adăpost în timpul pandemiei

Mereu pe străzi, cu o igienă și o sănătate precare, ei sunt printre cei mai expuși să se infecteze cu noul coronavirus, pe care riscă să-l transmită apoi, involuntar, tuturor oamenilor pe care îi întâlnesc pe străzi, la metrou, în autobuz sau prin parcuri.

Ca boala să nu se răspândeasă în acest fel, primăriile trebuie să găsească soluții pentru a-i ajuta pe oamenii care trăiesc pe străzi să se protejeze de boală.

E ușor de zis, dar e foarte greu de făcut! Mai ales că multe administrații locale din România sunt încă greoaie și fac față cu greu provocărilor.

Iată cum se descurcă acum Primăria Capitalei, cele 6 administrații de sector, dar și conducerea altor mari orașe din țară.

Există mai multe tipuri de persoane fără adăpost. Unele locuiesc pe stradă de ani întregi, din cauză că nu se mai pot adapta la ritmul vieții urbane, cu casă, serviciu, salariu și responsabilități zilnice. Parte dintre acești oameni sunt alcoolici sau dependenți de diferite alte substananțe. Nici să vrea n-ar putea să își revină, fără ajutor medical.

Alte persoane locuiesc pe cine-știe-unde când prind ocazia, dar se întorc pe stradă atunci când găzduirea temporară se încheie.

Apoi, sunt persoane care pleacă de acasă din varii motive, cum ar fi teama de un partener violent. Și n-ar fi exclus ca – neștiind încotro să o apuce – astfel de oameni dezorientați să rămână pe stradă o vreme. Există, de asemenea, oameni singuri care, din cauza unor boli psihice, ajung pe străzi.

Și cu siguranță că sunt și multe alte situații din cauza cărora oamenii rămân pe străzi.

Și cumva, primăriile trebuie să aibă grijă de toți acești oameni.

Câți oameni ai străzii avem, în București?

Înainte de toate, ca să îi poată ajuta, primăriile ar trebui să știe câți oameni fără adăpost sunt în oraș.

Spre exemplu – potrivit unui estimări din Revista Calitatea Vieții (a Academiei Române) – în București trăiau în 2004 circa 5.000 de persoane fără adăpost.

Potrivit celui mai recent recensământ al populației, în 2011 ar mai fi rămas doar în jur de 1.500 astfel de persoane. Dar parte dintre ONG-uri implicate în asistența socială susțineau că numărul oficial e mult mai mic decât cel real.

La acest moment, Direcția Generală de Asistență Socială din subordinea Primăriei București (DGASMB) are în evidență doar 822 de persoane. Trebuie să le ajute măcar pe acestea, dar și pe oricare altele care ajung pe stradă.

Ideal ar fi să le ofere cazare, masă și asistență medicală până la finele pandemiei. În acest fel, persoanele fără adăpost n-ar mai risca atât de mult să se infecteze cu noul coronavirus și să-l transmită și altora.

De fapt, asta a și făcut Primăria Capitalei, prin DGASMB, în timpul stării de urgență: a cazat 885 de persoane fără adăpost. Dar pentru asta a creat locuri suplimentare și a cheltuit mulți bani.

Câte milioane ne-ar costa, lunar, cazarea tuturor oamenilor străzii

La solicitarea SpotMedia.ro, DGASMB a transmis că pentru cazarea unei persoane fără adăpost într-o cameră cu 2 paturi se cheltuiesc 80 de lei.

Pe masa unei persoane se duc, zilnic, 23.6 lei (adică mai puțin de 8 lei pentru o masă).

La toate astea, se adaugă costuri cu asistența socială (medicală, psihologică etc.). Și așa se ajunge la un cost lunar 3.582 de lei de persoană.

Pentru toți cei 822 de oameni ai străzii aflați în evidență, aceste costuri s-ar ridică la puțin peste 2.944.000 lei.

La solicitarea Spotmedia.ro, PMB a transmis că e în căutarea acestor bani. Dacă îi găsește, ar putea caza persoanele fără adăpost până la finalul stării de alertă.

De fapt, primarul general Nicușor Dan a anunțat că a luat în calcul ca toate persoanele fără adăpost să fie cazate într-o unitate sanitară din Chitila (din Sectorul 1). Dar că, până la urmă, nu s-a procedat așa.

Cazarea tuturor persoanelor fără adăpost e dificilă nu doar din cauză că ar costa mult, ci și din cauză că parte dintre cei care locuiesc pe stradă refuză ajutorul.

Potrivit DGASMB, în zona de centru a Capitalei există circa 200 de persoane – 29 de femei și 171 de bărbați – care refuză constant să părăsească strada. Aceste persoane sunt monitorizate de DGASMB, dar nu pot fi internați cu forța.

În condițiile în care există restricții de deplasare între orele 23.00 și 5.00, persoanele fără adăpost riscă să fie amendate din cauză că sunt pe stradă, în cursul nopții.

La solicitarea SpotMedia.ro, polițiștii locali din toate cele 6 sectoare au transmis că nu au aplicat astfel de sancțiuni. Comisariatul București al Poliției Române nu a răspuns, momentan, întrebărilor SpotMedia.ro cu privire la numărul de amenzi aplicate oamenilor străzii.

Dar cum situația este una dificilă, Nicușor Dan a dat acces în sistemul de asistență socială ONG-urilor Active Watch și Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) pentru a evalua situația și a propune soluții.

Urmează să aflăm, în perioada imediat următoare, ce soluții propun specialiștii celor două ONG-uri, ambele cu experiență și cu activitate bogată în analiza administrației locale și în realizarea de rapoarte.

Pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile. SpotMedia.ro a solicitat, pe 11 noiembrie, sprijinul PMB pentru o documentare alături de echipele de noapte ale DGASMB (care merg prin oraș pentru a ajuta persoanele fără adăpost).

PMB nu ne-a oferit sprijin pentru această solicitare.

Citiți materialul integral AICI.